Totul s-a petrecut într-un sat mic din Africa, în care lucra un anumit misionar dar care nu avea deloc acces la nici o sursă de apă potabilă. Acei oameni călătoreau kilometri buni până să ajungă la cel mai apropriat râu pentru a lua apă bună. Misionarul, cu ajutorul oamenilor, a venit cu un proiect de a face în pământ o sondă. Guvernul acelei țări avea să suplimenteze eforturile oamenilor iar o sondă a și apărut în pământ în acel sat atât de izolat. Între timp, misionarul părăsise acel sat. Imediat după realizarea acelui proiect săteni se bucurau acum de apă proaspătă, curată și numai bună de băut de la acea sondă. Așa că i-au scris misionarului să vină pentru a vedea și el ce mare diferență a făcut acea sondă în viața satului lor. Misionarul a răspuns acelei scrisori cu propria prezență. S-au bucurat împreună că acum aveau apă proaspătă și curată ori de câte ori aveau nevoie. După acea primire și mare bucurie, misionarul s-a decis să meargă și să viziteze diverși prieteni vechi de-ai săi. A intrat în casa unei femei bătrâne și a rugat-o să îi dea un pahar cu apă. Surpriza a fost mare în momentul în care aceasta i-a spus că nu are deloc apă în casă. Însă satul are acum apă, a spus acesta. Da, a răspuns femeia, însă problema e cu nepotul meu care stă cu mine. Eu îi spun să meargă și să aducă apă de la sondă iar el nu dorește să mă asculte. Tot ce face el acum e să stea și să se joace.