Pearl S. Buck, un câștigător al premiului Nobel pentru pace în literatură, care este amintit cel adesea pentru nuvela lui plină de viață asupra Chinei, a scris o frumoasă poveste intitulată Ziua de Crăciun de dimineață. Această poveste vorbește despre un băiat pe nume Rob care mereu era chemat de către tatăl său la ora 4 dimineața pentru a-l ajuta la muls vacile.
La un moment dat, Rob, l-a auzit pe tatăl său spunându-i mamei sale, Maria, urăsc să îl tot chem pe Rob dimineața. Crește atât de mult și are nevoie de somn. Dacă ai vedea cum doarme când merg dimineața să îl trezesc. Mi-aș dori să mă pot descurca singur.
Rob a rămas un pic agitat din cauza cuvintelor tatălui său. A realizat că tatăl lui îl iubește, că mereu l-a iubit! În acel moment și-a spus lui însuși că va fi mai prompt, mai vioi, în a răspunde chemării tatălui său.
Într-o zi Rob a decis să îi ofere tatălui său un cadou. În dimineața de crăciun, s-a trezit mai devreme de ora patru, s-a dus în grajd și a terminat singur de muls vacile. Apoi s-a dus înapoi la culcare. În momentul în care tatăl său l-a chemat, el i-a răspuns că va veni. Însă a așteptat în patul său ca tatăl său să se întoarcă.
În momentul în care tatăl său s-a întors în camera lui Rob, acesta râdea în hohote. Ai crezut că mă păcălești, nu? E Crăciunul, tată, i-a răspuns Rob.
Tatăl său i-a dat o îmbrățișare mare după care i-a spus, Fiule, Îți mulțumesc. Nimeni nu a făcut ceva drăguț pentru mine.
Mai târziu, la micul dejun, tatăl său i-a spus lui Rob după ce i-a împărtășit și mamei și celorlalți copii ceea ce făcuse Rob Cel mai bun cadou de crăciun pe care l-am primit vreodată și de care îmi voi aminti mereu, fiule, în fiecare an în dimineața de Crăciun, atâta timp cât voi trăi.
