O fetiță se născuse fără o ureche. Datorită acestui minus ea a devenit o persoană rușinoasă și introvertită, închisă în sine. Erau momente în care se întorcea acasă plângând fiindcă colegi ei de clasă își băteau joc de ea. Când a devenit o adolescentă, mama ei a dus-o la un chirurg care i-a făcut un transplant de ureche. Operația avusese succes iar această fetiță a devenit o persoană normală și fericită.
Imediat după această operația a avut primul ei iubit. Apoi, după alți câțiva ani a decis să se și căsătorească. Însă în ajunul nunții ei, s-a dus în camera mamei ei și i-a mulțumit. Însă în timp ce o luase în brațe, a observat un lucru destul de ciudat, că ceva lipsea la mama ei. Realizase că în spatele acelui păr lung, lipsea urechea mamei ei.
În acea clipă fetița a izbucnit în lacrimi și a spus, Tu ai fost. În toți acești ani nu mi-ai spus niciodată că tu ai fost. Mama însă i-a spus că Draga mea fetiță, nu ți-am spus fiindcă nu doream să te întristezi pentru mine. Am făcut-o pentru ca tu să fii fericită ca să te văd fericită cu viața ta. Nu pierzi nimic dacă îl oferi cuiva pe care îl iubești.
