Cu ceva timp în urmă, un preot a fost nevoit să celebreze liturghia de înmormântare al unei bune prietene de-a lui care murise dând naștere celui de-al treilea copil, unei fetițe. Primul ei copil era tot o fetiță de numai 12 ani, iar cea de-a doua era o altă fetiță de numai 7 anișori. Când preotul a ajuns la amvon pentru a ține predica, s-a uitat pentru un scurt timp la acel tată cu cele trei fiice ale sale, lângă el. Când i-a văzut, preotul nu a mai reușit să scoată din un cuvânt, știind că erau o familie fericită care s-a trezit dintr-o dată că unul dintre ei a plecat pe lumea cealaltă înaintea lor, așa că a spus credincioșilor din biserică să reflecteze fiecare în particular preț de câteva minute.
După sfânta Liturghie, preotul s-a dus să vorbească cu tatăl care i-a spus că nu reușește să înțeleagă ce dorește Dumnezeu de la el și de la familia lui, de ce s-a întâmplat aceasta. Iar preotul i-a spus că Într-o bună zi vei înțelege ce dorește Dumnezeu de la tine, însă nu acum, ci într-o altă zi.
După câțiva ani preotul s-a dus în vizită la tatăl acelei familii, de la care a aflat că fiica lui cea mai mare deja a terminat studiile și că are un loc de muncă foarte bun și că are o viață creștină foarte activă. Cea de-a doua fiică însă se află în liceu însă și ea este o un tânără foarte activă în grupul de tineri de la parohie, de la Biserică. Iar fiica cea mai mică se afla în clasa a VI-a și că era un ministrant. Tatăl nu se recăsătorise ci alesese să se concentreze asupra celor trei copii ai săi fiind totodată și avocat la o firmă foarte mare. La final, acel tată de familie, i-a spus preotului Acum înțeleg ce dorește Dumnezeu de la mine și de la familia mea. El dorește ca noi să fim instrumentele răspândirii veștii cele bune la ceilalți oameni.