Într-o zi Ana s-a dus la cutia ei poștală în care a găsit o singură scrisoare. A ridicat-o și a privit la ea înainte de a o deschide, însă nevăzând nimic pe ea a început să o analizeze mai cu atenție. Scrisoarea nu avea nici o ștampilă, nici un timbru, ci doar numele și adresa ei. Imediat a deschis-o și a citit scrisoare:
Dragă Ana
Voi fi la tine în cartier duminica viitoare după amiază, și mi-aș dori să mă opresc la tine pentru o scurtă vizită.
Cu drag
Isus
Mâinile ei au început imediat să tremure puternic în timp ce a pus scrisoarea pe masă. De ce ar dori Domnul să mă viziteze? Nu sunt cu nimic specială. Nu am nimic să îi ofer. Cu acel gând Ruth și-a amintit că bucătăria ei era complet goală. O Doamne, chiar că nu am nimic să îi ofer. Trebuie să fug până la magazin ca să cumpăr ceva de mâncare. S-a dus imediat la poșeta ei și a și început să numere bani. 50 de lei și 10 bani. Ei bine, măcar pot cumpăra o pâine și ceva carne. Și-a luat haine pe ea și s-a grăbit la magazin. A cumpărat o pâine de cartofi la cuptor, un pui, și o sticlă de lapte… Însă aceste cheltuieli neprevăzute o lăsau pe Ana cu doar 5 lei cu care trebuia să se descurce până Luni.
Ana se simțea destul de bine și mulțumită pe când se întorcea acasă cu acele puține cumpărături la braț când deodată a auzit pe cineva strigând-o Hey doamnă, ne puteți ajuta? Ana fusese atât de absorbită cu planurile ei de cină, încât nu observase cele două figuri zgribulite pe alea de lângă ea. Un bărbat și o femeie, amândoi îmbrăcați cu doar câteva zdrențuri. Privește doamnă, nu am reușit să obțin un loc de muncă, iar acum eu și soția mea am ajuns să trăim aici pe stradă, și e atât de frig și foame; ne-ai putea ajuta, doamnă, am aprecia enorm de mult. Ana s-a uitat la amândoi. Amândoi erau murdari, miroseau enorm de rău, și sincer avea impresia că sigur ar fi găsit ceva de lucru dacă chiar și-ar fi dorit. Domnule, aș vrea să te ajut dar și eu sunt tot o femeie sărmană. Tot ceea ce am e doar acest pui și ceva pâine pe care le-am luat pentru un oaspete deosebit pe care îl voi avea la cină în această seară. Da, bine doamnă, înțeleg. Mulțumim oricum. Omul și-a pus brațul în jurul soției lui, s-au întors și au dat să plece pe acea alee. Când stătea și privea cum aceștia doi pleacă, Ana a simțit o strângere de inimă. Imediat a strigat, Hey domnule, așteaptă! Acel cuplu s-a oprit și s-a întors spre ea care fugea pe alee spre ei. Uite, de ce nu luați voi această mâncare. Mă voi gândi eu la altceva cu ce să îmi servesc oaspetele. Apoi i-a dat omului sacoșa ei de cumpărături. Mulțumim doamnă. Mulțumim enorm de mult! Mulțumim!
După ce le-a dat sacoșa de mâncare, Ana a privit spre soția acestuia și a văzut-o cum tremura enorm de mult. Știți, mai am o altă haină acasă. Ia-o te rog pe a mea. Ana și-a dat jos haina și a pus-o pe umeri acelei femeii. Apoi cu zâmbetul pe față și bucurie în inimă s-a întors și a plecat spre mașină, însă fără haina ei și fără nici un aliment pe care să îl gătească pentru oaspetele ei. Mulțumim doamnă!
Mulțumim foarte mult! Însă când Ana a ajuns la ușa casei ei deja era destul de înfricoșată și îngrijorată. Domnul venea la ea în vizită iar ea nu avea absolut nimic să îi ofere. S-a tot cotrobăit prin poșeta ei după cheia de la ușă. Însă pe când o căuta, a observat un alt plic în cutia ei poștală. Ciudat. Poștașul de obicei nu vine de două ori în aceiași zi. A luat plicul și l-a deschis:
Dragă Ana
M-am bucurat atât de mult să te văd din nou. Mulțumesc pentru minunata ta masă. Și mulțumesc enorm de mult și pentru superba haină.
Cu drag
Isus
Cu toate că era destul de frig, chiar și fără haina ei pe ea, Ana nici măcar nu a apucat să mai observe lipsurile.
