Un creștin Indian, evanghelist, s-a urcat într-o zi într-un tren de mare viteză din India pentru a împărți copii ale Bibliei. La un moment dat, un om se enervase așa că a luat una din copiile Bibliei, a rupt-o în bucățele mici după care le-a aruncat pe geam.
La o primă vedere, se părea că acel gest ar fi încheierea acelei dispute, însă era abia începutul din cauza unul alt om care mergea pe jos pe lângă acea cale ferată. Acesta a văzut acele bucăți de hârtie. Le-a ridicat și a văzut scris în propria sa limbă, pe una din aceste bucăți, pâinea vieții veșnice.
Acesta nu știa ceea ce înseamnă, așa că i-a întrebat pe toți prieteni săi, unul i-a spus că această expresie provine dintr-una din cărțile creștine. Orice ai face nu o citi fiindcă ai să devii necurat.
Însă acest om a cumpărat un Nou Testament după care cineva i-a arătat acel pasaj în care Isus rostește aceste cuvinte, pâinea vieții veșnice.
După aceea s-a pus pe treabă. A studiat evangheliile care i-au luminat inima, sufletul. Mai târziu a devenit un predicator al evangheliei. Totul de la o mică bucățică de hârtie. Prin puterea Duhului Sfânt, Biblia a devenit pâinea vieții în viața acestui om.
