După cum este obiceiul, în timpul pregătirilor Congresului asupra Acțiunii Catolicilor în Inchiziție, au fost chemați mulți experți la Roma fără deosebire de religie, rasă sau sex. Acolo a mers şi un istoric spaniol, protestant. După câteva zile de expuneri și concluzii, participanții au fost invitați la o audiență privată cu papa Ioan Paul al II-lea.
Acest om, fiind protestant, se gândi ca nu venise să-l vadă pe papa, întrucât se afla la un congres. În timpul nopții s-a tot gândit și nu îndrăznea să-i spună soției sale, care era cu el la hotel. Astfel, contrar opiniei sale și dorind să o mulțumească pe soția sa, în ziua următoare se răzgândi și hotărî să se înscrie și el.
După clasica așteptare scurtă din anticameră, au fost chemați la audiență. Odată intrați, acesta deschise ochii și, încet-încet, căzu în genunchi la pământ. Atunci când soția, surprinsă, se duse să-l ajute să se ridice, îi spuse că nu îl vede pe papa, ci pe Cristos. Întreaga audiență a fost pentru el o adevărată vale de lacrimi. Și cel care intră protestant ieși de acolo catolic.
