William Barclay a spus într-o zi această povestioară despre o fetită care era tratată de câteva luni de anemie însă fără a se obține vrun succes. Așa că doctorul a decis să o trimită într-un spital foarte îndepărtat.
Primul lucru pe care l-a făcut când a ajuns acolo a fost să refacă întreaga examinare. Iar doctorul care a examinat-o i-a găsit sângele complet normal. Doctorul care o trimisese a verificat de două ori rezultate însă tot nu îi venea să creadă, așa că a chemat-o pe fetiță și a întrebat-o: S-a petrecut vreo ceva ieșit din normal, în viața ta, de la ultima ta vizită la mine?
Da! A răspuns ea. Am devenit capabilă să iert pe cineva împotriva căruia prinsesem o ciudă mare. În acel moment, m-am simțit complet schimbată în interior.
Așa că acum doctorul a știut răspunsul. Atitudinea ei mentală se schimbase iar sângele se schimbase și el odată cu aceasta. Fiind supărat pe cineva este prostesc fiindcă cealaltă persoană poate nici măcar nu e conștientă de aceasta. Așa că singura persoană rănită, de fapt suntem doar noi înșine.
