Lev Tolstoy are o povestioară foarte frumoasă intitulată, Cel care își vede aproapele l-a văzut pe Dumnezeu. În această poveste este vorba despre un cizmar bătrân și foarte pios care visase că Isus Cristos va veni să îl viziteze în ziua următoare, așa că atunci când se trezise din somn mersese direct la fereastră și se uita cu un mare interes la cei care treceau pe drum. A văzut o femeie săracă și disperată care mergea să se sinucidă împreună cu fiul ei. A chemat-o să intre în casă, a alinat-o și a ajutat-o atât de bine pe cât a putut el. Apoi a trecut un om care rănea zăpada, și care era înghețat bocnă, iar cizmarul l-a chemat la el, să intre în micuța lui încăpere pentru a se încălzi și pentru a mânca ceva.
Cizmarul a așteptat până la miezul nopții însă Isus tot nu era nicăieri de văzut. Oarecum dezamăgit, s-a pregătit să se pună la somn însă mai întâi a dorit să citească după cum îi era obiceiul un pasaj din Biblie. A deschis Biblia și s-a nimerit să citească exact aceste cuvinte: tot ce ați făcut unuia dintre aceștia, cei mai mici, mie mi-ați făcut. În acel moment inima cizmarului s-a încălzit și a realizat că Cristos l-a vizitat cu adevărat, și încă nu odată ci de mai multe ori în persoana fraților nevoiași.
